În pământ s-a dus
A rticle from autor-poezii.blogspot.com În pământ s-a dus ( poezie ) În pământ s-a dus Trec anii vieții mele, simt pământul afânat Brumat de ani... și sper, de înțelepciune... Și cerne timpul lumea asta ce se târâie-n păcat A uitat a face-un bine, sânge-a curs pe căi nebune. În adierile de toamnă, murdării se duc în vânt Dispar în negura uitării, îngropându-ne în pământ Mai vedem decât paloarea stelelor ce-au fost cândva Visul nopților de vară, un dor imens de-a nu uita... Așa vorbind cu toate cele, călcând pământul... visător Mi-e dor de vise și de stele, de mirosul florilor Iluzii strălucesc în noaptea, în haosul ce ne-a cuprins Peste întreaga viață-a noastră cu petale negre-a nins. Pierdut în noaptea-n care mi-aștern versul, în gânduri rătăcit Aștern pe file de hârtie descriind ce am iubit Mă-nchin și lacrimi de durere, cad pe foile sărmane Și simt că toate-s fără noi, pământul fără noi rămâne. Aștept un ultim răsărit, flămânzit atâta timp Glas de tunet, parcă vine, șoptește v